Poate pentru c-a venit primăvara ... sau vara ... ce-o fi
ea! ... Că de la atât de multă căldură timpurie nici nu mai știu în ce anotimp
calendaristic suntem ... Sau poate pentru c-am impresia că mai mult m-am luptat cu frumusețea iernii decât
m-am bucurat de ea ... Poate pentru că se apropie prima tură serioasă, fără
zăpadă, de anul acesta, pe Buila și simt nevoia unei încurajări psihologice,
uitându-mă la cele mai recente ture cu dificultate ceva mai ridicată, pe care
le-am făcut ... Poate pentru că îmi este foarte dor de gașca veselă, pe care
n-am mai apucat să o văd în efectiv complet de la Cozia (povestea o găsiți aici) ... Poate, poate și iar
poate ... Nici măcar nu mai contează de ce ... De câteva zile îmi tot vin în
minte imagini și povești de la tura din Iezer de anul trecut și dacă tot vin
așa, de parc-ar fi fost ieri, m-am gândit să le aștern pe foaie.
