Cu rucsacu'n spate prin Masivul Ciucaș (I)

Panorama de pe varf ... și noi imortalizând spectacolul naturii ...

Traseul parcurs
Cu mașina până la Muntele Roșu (drumul a fost astfaltat de curând) și la picior după cum urmează:

Muntele Roșu – Cabana Ciucaș – traseu parcurs în 1½ - 1¾ h

cu pauză de masă la cabană și apoi:

Cabana Ciucaș – Vârf Ciucaș – traseu parcurs în 2 – 2¼ h
Și de-ntors ... Tot pe acolo ... 

Foarte aproape de vârf

Pe-o cărare către vârf e vânzoleală mare: grupuri de prieteni, familii cu sau fără copii ori simplii solitari, turiști sau obișnuiți ai muntelui, români sau străini, oameni de toate vârstele și etniile ... Unii urcau alene, alții coborau în fugă ... Unii cu bicicleta, alții cu cățelul la plimbare ... Se salutau, își zâmbeau, împărtășeau impresii ... Pe fețele tuturor se citea voia bună de duminică. 

Eu și câțiva prieteni râdem, glumim și povestim. Ne oprim admirăm, facem câte-o poză și mergem mai departe ... O ciupercă, o floare, un copac sau o pădure, o piatră ori o formațiune stâncoasă, un izvor și o fântână, un peisaj în depărtare, animăluțe și insecte ... Într-un cuvânt natură ... Toate ne-ntorceau privirile și ne solicitau obiectivele telefoanelor mobile. 

Traseul ales este destul de ușor, accesibil pentru oricine și nu necesită echipament special, pe timp de vară. Bine acum, nu vă gândiți să mergeți în șlapi sau pantofi cu toc ... măcar ceva pantofi de drumeție și-o pelerină de ploaie, în caz că se scutură vreun nor. 

Nu eram pentru prima dată pe acest traseu, dar se pare că am fost tare de demult, pentru că, între timp, statul român a reușit să taie un drum prin munte, de la Muntele Roșu până la Cabana Ciucaș. Ce-i drept e doar pentru profesioniști și mașini cu garda sus, un drum pentru pasionații de offroad, cu pantă destul de mare, oarecum în trepte, că-i făcut din traverse de cale ferată.

Odată cu drumul, ceva din frumusețea de la Trei izvoare a dispărut ... acea cădere de apă de pe versantul din zona Fântânii Nicolae Ion s-a pierdut, cel mai probabil, într-o captare. În rest, deși anevoios, se pare că a ușurat traseul.

Drumul din traverse ... foarte aproape de cabană

Nici Cabana Ciucaș nu mai este cum o știam eu, acum e mult mai mare ... și cu mici excepții, câteva exagerări arhitecturale care nu-și aveau rostul, arată destul de bine. Iar ciorba a fost chiar bună.

Cabana Ciucaș și peisajul de la masă

Dacă în prima parte a traseului pauzele de poze au fost destul de rare, acum pe drumul spre vârf, natura ne dezvăluie peisaje superbe. Urcăm cu Vama Buzăului pe dreapta și Cheia pe stânga și-n fața avem Tigăile – acele formațiuni stâncoase de dimensiuni uriașe ce întrupează diferite forme: ciuperci, turnuri grupate sau singuratice, mese, porumbei și ce vă mai trece vouă prin cap când le vedeți.

Cu ochii pe Tigăi - să nu ne-o ia alții-nainte

Vârful Ciucaș - 1954m

Pe vârf ... Priveam în zare ... Și prea puțin din ceea ce vedeam ...

Afine am găsit. Soarele a fost și el cu noi pe vârf. Un nor negru ne-a fugărit la-ntoarcere. Pe final ne-a plouat un pic, cât să simțim c-am fost la munte.

  Norii negri ce ne fugăreau ...